Luna trecuta am fost la Baia Mare pentru a pune bazele unui festival de film experimental. (Vi se pare extravagant? O sa vedeti!) Nu mai fusesem niciodata atit de departe in „tara noastra draga“, atit de la nord... ce mai: inca doi pasi si ieseam din Romania (ceea ce nici n-ar fi fost rau!).
Ca orice bucurestean, aveam si anumite prejudecati: ce se poate face – imi ziceam – intr-un oras ca Baia Mare!? Pe cine sa cunosti, unde sa mergi, cum sa-ti omori timpul?
Prima surpriza, atunci cind i-am cunoscut pe Doina si Mircea B. (ea psihiatru, el pictor), a fost sa constat ca nu scria pe ei „Baia Mare“ (de fapt, Baia Sprie, caci acolo locuiesc dinsii): i-as fi putut intilni oriunde in marile metropole occidentale – la Roma, Londra sau New York. Oameni interesanti, cu o conversatie interesanta si cu o viata – interioara – si mai interesanta. Intr-un fel, m-am cam facut de ris: stiind ca doamna este mare amatoare de India, ii adusesem numarul din Elle in care scrisesem despre cit de cool e aceasta. Evident, il avea deja.
De fapt, sotii B. aveau – si au – tot, poate pentru ca traiesc acolo, „departe de lumea dezlantuita“, mai sincer si mai profund ceea ce se cheama Cultura: la ei in casa (o casa de un gust desavirsit, cu lucruri frumoase, pazita de fiara-motanul „Lamermoor“) exista o colectie de cel putin o suta de ceasuri cu cuc, carti de valoare (in romana, engleza si franceza), DVD-uri pe care nu credeam sa le gasesc in Romania (ultimele titluri – Intacto, Memento – laolalta cu tot ce s-a facut bun vreodata in film), o muzica rafinata, intr-un cuvint: tot. (Doua dintre ceasurile cu cuc au si o poveste cu tilc: domnul B. le vazuse pe amindoua, dar cumparase doar unul caci nu avea destui bani; cind s-a intors sa-l ia si pe celalalt, a constatat ca nu mai era... fusese cumparat; dupa un timp, cunoscind-o pe viitoarea doamna B., ce vede la ea acasa?
Al doilea ceas cu cuc, pe care ea-l cumparase!) Domnul B. este cel care mi-a facut cunostinta cu muzicalanarhistii de pe www.base58.com: un grup de „cyber-robinhoozi“ care fura piese muzicale ca-n codru, le sampleaza, le mixeaza – rezultatul fiind cea mai totala revolutie muzicala de cind s-a inventat sintetizatorul! (Eminem, pe fundal Michael Jackson... sau Blondie... ba chiar Aguilera...
Nu credeti ca se poate? Verificati: suna bestial!) In ce ma priveste, incep anul multumit. Pina acum, singura mea colectie era cea de parfumuri. Acum, m-am hotarit sa fac colectie de oameni. Stiu, suna ca dracu’ (vezi si romanul lui John Fowles), dar stiu totodata ca nu el, ci vecinul de Sus mi i-a scos in cale pe sotii B. si lumea lor minunata. Si – in fond – de ce n-ai colectiona oameni in care cultura s-a asezat temeinic si firesc, fara ostentatie si fara stridente? Ginditi-va: ar putea fi un nou trend!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu