2003 – Recapitulare

Acest articol a fost scris de ALEX LEO ŞERBAN şi a fost publicat în revista ELLE, ianuarie 2004

Ianuarie: Ma-ntorc de la Paris, unde-am facut revelionul si unde am vazut retrospectiva Matthew Barney; la numai 35 de ani, Barney (tatal fetitei lui Björk) este considerat la ora actuala cel mai important artist american. La Viena (unde schimb confortul Orient Express-ului cu subconfortul unui vagon de dormit romanesc) imi pierd ochelarii din poza...

Februarie: Intra pe ecranele noastre Punch-Drunk Love (Ametit de dragoste), ultimul film al lui P.T. Anderson, premiat la Cannes '02. Love-story „ametit“. Adam Sandler si Emily Watson sint geniali. Trimit toata lumea sa il vada. IntercomFilm (distribuitorul roman) imi confirma ca are un succes neasteptat...

Martie: Incepe Big Brother-ul; timp de sase luni, stau cu ochii lipiti de (micul) ecran, participind – voturi etc. – la cea mai fascinanta experienta televizuala. Iese din casa cine trebuia sa iasa. Tin cu Soso...

Aprilie: Recomand (pentru Elle) Norah Jones (fiica lui Ravi Shankar) si ascult – nonstop – Rickie Lee Jones (Best Of) si O-Zone („Despre tine“). Imi dau seama ca n-am vazut-o niciodata pe Rickie cintind si ca – probabil – in Romania este cvasi-necunoscuta...

Mai: Plec din nou la Paris (unde prind o greva „big time“!) si de acolo la Cannes. Elephant (al lui Gus Van Sant) cistiga Palme d'Or-ul (OK), Dogville al lui Lars Von Trier nu ia nimic (naspa!): trebuie ca romanii sa astepte decembrie pentru a se convinge de-o capodopera. De la Cannes la Cluj (unde sint in juriul Festivalului Transilvania), cu escala la Venetia. Ma-ntilnesc cu I. Trei filme superbe: Gerry, Cidade de Deus, Noi Albinoi. Ultimul (care e-n competitie) cistiga trofeul...

Iunie: Mamaliga lui Afrim; o recomand calduros in Elle, impreuna cu Paradisul serial al lui Cosmin Manolescu. Prima ia mai toate premiile de dramaturgie contemporana in noiembrie, cel de-al doilea, un premiu „greu“ in cadrul festivalului de teatru...

Iulie: Recomand (tot aici) cartea-eveniment a Ioanei Parvulescu Intoarcere in Bucurestiul interbelic, desi nu se mai gaseste de mult in librarii...

August: D. ma „introduce“ ca DJ la Cafe Amsterdam, o experienta pe care as repeta-o oricind; Cioroianu are ghinion: tocmai cind sa-si faca numarul in acelasi DJ Democracy, Tom Wilson dispare din peisaj...

Septembrie: Citesc, citesc, citesc; romanul de debut al lui Alain de Botton, Eseuri de indragostit (Humanitas), Yourcenar (Ca o apa care curge), Nabokov (Glorie) si Barrico (Matase, toate la Polirom), Poker-ul lui Adrian Lustig si Plateforme a lui Houellebecq...

Octombrie: Ii cunosc pe Doina si Mircea B., la Baia Mare, si pun bazele preconizatului festival de film experimental; in Bucuresti, vad splendidul Erou al lui Zhang Yimou...

Noiembrie: O revad pe Nina Cassian, care-si lanseaza la Institutul Cultural Roman Memoria ca zestre; „Gala filmului romanesc“ este – asa cum se astepta toata lumea – o catastrofa; imi las inima la Salonic, unde a-nceput festivalul, unde e prezentat (in afara competitiei) Furia, unde ploua (inclusiv cu filme bune!) si unde cunosc pe V...

Decembrie: Puneti-va centurile, intra pe ecrane Dogville – sau a intrat, in fine. (Daca mai puteti citi aceste rinduri, inseamna ca ati rezistat.) Si cind te gindesti ca, atunci cind a filmat, Nicole inca nu-l cunoscuse pe Lenny! Ah, apropo: nu ratati Good-bye, Lenin! Inca mai ruleaza...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu